Diareea este o afecţiune medicală caracterizată de faptul că bebeluşul are mai mult de 3 scaune lichide pe zi sau produce cel puţin unul cu mucoasă şi /sau sânge în el. Sunt foarte multe diferenţe printre bebeluşi în ceea ce priveşte numărul de scaune produse, acestea fiind influenţate de vârsta şi de dieta pe care o urmează. Bebeluşii care sunt alăptaţi la sân pot avea până la 6-7 scaune pe zi, ceea ce este perfect normal, însă acelaşi număr de scaune produse de un bebeluş hrănit cu biberonul, sau un bebeluş mai mare, este o situaţie alarmantă. Infecţiile virale şi bacteriene sunt cele mai frecvente cauze pentru diareea severă. Deshidratarea reprezintă cea mai serioasă complicaţie ce poate apărea în cazul diareei (dacă durează până la 14 zile). Acest lucru se întâmplă pentru că apa reprezintă 80% din greutatea corpului bebeluşului şi 60% din cea a adultului. De aceea este important să acordăm atenţie simtomelor de deshidratare: gură uscată, plâns fără lacrimi şi scăderea frecvenţei de urinare. Diareea în cazul bebeluşilor aflaţi într-o condiţie bună de sănătate şi care mănâncă normal şi beau normal poate fi tratatǎ acasă.
Folosirea antivomitivelor sau antispasticelor sau a antibioticelor nu este recomandată copiilor care suferă de diaree severă. Hidratarea şi o dietă corespunzătoare stau la baza tratamentului. Bebeluşii care sunt alăptaţi ar trebui să continue să fie hrăniţi în felul acesta şi numai adiţional să li se ofere şi alte lichide neutre, de exemplu apa fiartă sau lichide hidratante disponibile în farmacii. Sucul de fructe sau coca – cola nu ar trebui folosite pentru hidratarea organismului bebeluşului, pentru că pot intensifica diareea datorită faptului că sunt bogate în sucrozǎ şi alte zaharide. În cazul altor bebeluşi sau al celor hrăniţi cu biberonul, este recomandat să se facă uz de aşa numita” pauză de apă”; aceasta înseamnă cǎ, pentru o perioadă de 3-4 ore se administreazǎ doar lichide (dintre cele menţionate mai sus), fără hrană. Apa ar trebui administrată câte 50-100 ml pe fiecare kg al bebeluşului. S-a dovedit că hidratarea pe cale orală este la fel de eficientă ca şi cea intravenoasă atâta timp cât este realizată sistematic şi consecvent (5 ml la fiecare 1-2 minute). După aceea, bebeluşul se poate întoarce la dieta lui, exceptând fructele, sucurile de fructe şi legumele crude pentru aproape o săptămână. În plus, puteţi folosi unele din probioticele disponibile în farmacii. Dacă, în ciuda unui astfel de tratament, diareea se intensifică, şi apar alte simptome cum ar fi febra, rezistenţa la înghiţirea hranei, mai ales a lichidelor, vărsături, somnolenţă, nelinişte sau prezenţa mucoasei şi a sângelui în scaun, atunci trebuie consultat medicul.