Creşterea primilor dinţişori

Mugurii dinţilor de lapte se formează între a 4-a şi a 6-a lună de sarcină, iar mugurii dinţilor permanenţi apar începând din a 7-a lună de sarcină până la a 2-a lună de viaţă a bebeluşului. Formarea ţesutului dentar tare, care reprezintă o acumulare de compuşi de fluoruri şi calciu, depinde în mare măsură de dieta mamei din timpul sarcinii şi de organismul bebeluşului. Printre factorii care participǎ la dezvoltarea normală atât a dentiţiei primare cât şi a celei secundare, calciul, fosforul, fluoridele, vitamina C, A şi D sunt cele mai importante. Rezerva de fluor este de o mare semnificaţie în dezvoltarea dinţilor şi în imunitatea funcţionalǎ în faţa problemelor dentare ulterioare. Din cauza fluorului din apa potabilă, nu este recomandată administrarea fluorului copiilor decât ca urmare a instrucţiunilor medicului şi doar dacă apar modificări vizibile ale smalţului.

Primii dinţi de lapte se formează de obicei între a 7-a şi a 8-a lună de viaţă, iar apoi, la fiecare alte două luni alţi doi dinţişori vor erupe; primii sunt incisivii centrali, următorii sunt cei laterali, apoi primul molar, apoi dinţii canini, apoi erupe al 2-lea molar, la primul os maxilar interior, şi apoi la osul maxilar superior – întregul proces al apariţie dinţilor ( 20 de dinţişori) se termină între a 22-a şi a 30-a lună de viaţă. Datele specificate mai sus reprezintă media, însă diferenţe majore pot apărea în funcţie de fiecare individ. În cazuri extreme se poate întâmpla ca primul dinte de lapte să se formeze pe parcursul celei de a 3-a lună de viaţă, şi câteodată se întâmplă ca primul dinte să erupă când bebeluşul deja a trecut de primul an. Referindu-ne la ordinea cronologică de erupere a dinţilor, este des întâlnită noţiunea numită „vârstă dentară”, dar datorită discrepanţelor substanţiale apărute printre indivizi nu se acordă o aşa de mare importanţă acestei noţiuni. Erupţia dinţilor poate provoca disfuncţionalităţi în hrănire, bebeluşul având o stare de nelinişte, se trezeşte din somn sau este iritat. Din când în când, bebeluşul poate avea temperatura ridicată şi pot apărea scaune moi. Pentru a reduce disconfortul bebeluşului, geluri analgezice sau anti inflamatoare uşoare pot fi folosite local sau se pot administra oral şi analgezice. De mare ajutor sunt şi inelele dentare răcite în frigider, ele ajutând la reducerea durerii .

Întârzierea procesului de erupţie a dinţişorilor provoacă disfuncţii în hrănire, în creştere şi dezvoltare, disfuncţii hormonale (de exemplu, hipotiroidism) şi multe alte boli întâlnite adesea la adulţi. În cazul rahitismului, întârzierea sau o ordine anormală a creşterii dinţilor este adesea observată. Dacă un părinte observă oricare dintre anomaliile menţionate mai sus, ar trebui consultat medicul.